Sedoheptuloză

Articolul prezentat mai jos va aborda tema Sedoheptuloză, care trezește în prezent un mare interes și curiozitate. Sedoheptuloză a fost subiect de dezbatere și reflecție în diferite domenii, de la cel academic la cel social. De-a lungul istoriei, Sedoheptuloză a jucat un rol semnificativ în evoluția societății, influențând nu numai deciziile individuale, ci și cultura și valorile unei epoci. Prin acest articol, ne propunem să aprofundăm cunoașterea și înțelegerea lui Sedoheptuloză, explorând diferitele sale dimensiuni și impactul său asupra vieții de zi cu zi.
Sedoheptuloză
Identificare
Număr CAS3019-74-7
PubChem CID5459879
Formulă chimicăC₇H₁₄O₇[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară210,073978 u.a.m.[1]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Sedoheptuloza (denumită și pseudoheptuloză sau D-altro-heptuloză) este o monozaharidă de tip cetoză (mai exact o cetoheptoză) și are formula moleculară C7H14O7. Este una dintre puținele heptoze regăsite în natură, mai exact în diverse fructe și legume.[2][3] Este un compus cu 7 atomi de carbon, șase grupe hidroxilice și o grupă funcțională cetonă.

Sedoheptuloza este un intermediar în căile metabolice ale respirației și fotosintezei la plante, și joacă un rol vital în calea pentozo-fosfat.[4][5]

Vezi și

Referințe

  1. ^ a b c „Sedoheptuloză”, D-sedoheptulose (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ Ogata, James N.; Kawano, Yoshihiko; Bevenue, Arthur; Casarett, Louis J. (ianuarie 1972). „Ketoheptose content of some tropical fruits”. Journal of Agricultural and Food Chemistry. 20 (1): 113–115. doi:10.1021/jf60179a011. 
  3. ^ Okuda, Takuo; Mori, Kazuko (iunie 1974). „Distribution of manno-heptulose and sedoheptulose in plants”. Phytochemistry. 13 (6): 961–964. doi:10.1016/S0031-9422(00)91430-4. 
  4. ^ Horecker, B. L; Smyrniotis, P. Z (). „Transaldolase: The Formation of Fructose-6-Phosphate from Sedoheptulose-7-Phosphate”. Journal of the American Chemical Society. 75 (8): 2021. doi:10.1021/ja01104a532. 
  5. ^ Patra, Krushna C; Hay, Nissim (). „The pentose phosphate pathway and cancer”. Trends in Biochemical Sciences. 39 (8): 347. doi:10.1016/j.tibs.2014.06.005. PMC 4329227Accesibil gratuit. PMID 25037503.