În acest articol, vom explora în detaliu subiectul Ivar Giaever și vom analiza diferitele sale aspecte dintr-o perspectivă critică și obiectivă. Ivar Giaever este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în societatea modernă și este important să îl examinăm în detaliu pentru a înțelege impactul său asupra vieții noastre de zi cu zi. Pe parcursul acestui articol, vom aborda diferite puncte de vedere și opinii cu privire la Ivar Giaever și vom oferi o viziune cuprinzătoare și echilibrată, care să permită cititorului să-și formeze propria opinie asupra subiectului. De la origini până la implicațiile sale viitoare, vom aprofunda în toate nuanțele lui Ivar Giaever pentru a oferi o imagine de ansamblu completă a acestui subiect atât de relevant astăzi.
Ivar Giaever | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (95 de ani) Bergen, Norvegia |
Cetățenie | Norvegia Statele Unite ale Americii |
Religie | ateism |
Ocupație | fizician inginer om de știință cadru didactic universitar |
Limbi vorbite | limba engleză |
Activitate | |
Domeniu | fizică supraconductibilitate semiconductor biofizică Fizica stării solide imunologie tissue culture matematică aplicată |
Număr Erdős | 7 |
Instituție | Rensselaer Polytechnic Institute |
Alma Mater | Rensselaer Polytechnic Institute Norges tekniske høgskole Clare Hall Hamar katedralskole |
Organizații | Det Norske Videnskaps-Akademi Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii Academia Regală Suedeză de Științe Inginerești Det Kongelige Norske Videnskabers Selskab Academia Americană de Arte și Științe Societatea Americană de Fizică American Society of Mechanical Engineers |
Premii | Bursă Guggenheim () Gunnerusmedaljen () Premiul Nobel pentru Fizică () Oliver E. Buckley Condensed Matter Prize () Onsagermedaljen |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Ivar Giaever (scris și Giæver) (n. , Bergen, Norvegia) este un fizician norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1973 împreună cu Leo Esaki și Brian David Josephson pentru cercetările din domeniul fizicii solizilor. Rolul său a fost cercetarea fenomenelor de tunelare a electronilor în semiconductori.
Ivar Giaever și-a manifestat in mod repetat opoziția fata de ideea încălzirii globale aducând argumente pentru faptul ca este o știință falsă și pe care a numit-o „noua religie” Folosindu-se de faptul ca în ultimii 150 de ani variația temperaturii a fost de 0,8 grade.
Giaever a afirmat că „Este uimitor cat de stabila a fost temperatura în ultimii 150 de ani”.
În toamna anului 2011, Giaever a demisionat din cadrul American Physical Society datorită poziției oficiale a acesteia , afirmând că : "În cadrul APS este ok sa se dezbată dacă masa protonului se modifică în timp și cum se comporta multi-universul, însă evidenta încălzirii globale este controversabilă?"
La cea de-a 62-a întâlnire a laureaților premiului Nobel de la Lindau, Giaever a pus în discuție semnificația creșterii aparente a temperaturii afirmând că exista opinia cum că "media temperaturii la suprafață pe întreaga planetă de-a lungul unui an a crescut de la ~288K până la 288.8 K în 150 ani, adică 0.3% și dioxidul de carbon este responsabil. Dacă acest lucru este adevărat, pentru mine înseamnă că temperatura a fost incredibil de stabila". Giaever și-a încheiat prezentarea cu : "Sunt modificările climatice o știință falsă (pseudoștiință)? Dacă ar fi să răspund la aceasta întrebare, răspunsul este: ABSOLUT."
Giaever și-a reafirmat poziția sa vis-a-vis de subiectul încălzirii globale în cadrul aceluiași eveniment în 2015, argumentându-și poziția în baza datelor referitoare la temperaturile medii globale (GISTEMP) publicate printre alții de către NASA , date ce indica fatul că temperatura medie globală la suprafatăa crescut cu mai putin de un grad kelvin în 140 de ani si nu a crescut deloc pentru perioada cuprinsa intre 2000 si 2014. Un punct important al discursului lui Giaever a fost acela al încrederii in calcularea statistică a acestei temperaturilor vis-a-vis de distribuția spatiala neomogena a locațiilor de măsură pe glob , cu deosebire foarte slaba acoperire a emisferei sudice.
|title=
(ajutor)
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Strassel_2009-06-26_WSJ2
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite MinorityReport_2009-03-16_epw-senate2
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Morano_2009-03-17_epw-senate2
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Giaever_2011-06-26_Aftenposten2