Acest articol va aborda subiectul Biserica fortificată din Senereuș, care a trezit un interes din ce în ce mai mare în ultima vreme. Din diferite perspective și abordări, acest subiect a generat dezbateri și reflecții în diverse domenii, precum societate, cultură, politică, economie și știință. Implicațiile sale, evoluția sa în timp și relevanța sa astăzi vor fi explorate, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și detaliată a Biserica fortificată din Senereuș. Diferitele sale dimensiuni vor fi examinate, analizându-i consecințele, influența ei la nivel global și proiecția sa viitoare. Printr-o analiză profundă și exhaustivă se urmărește contribuția la înțelegerea și cunoașterea Biserica fortificată din Senereuș, îmbogățind astfel dezbaterea și reflecția în jurul acestui subiect de o importanță incontestabilă.
Biserica evanghelică din Senereuș a fost construită între 1870-1873, dar turnul și incita fortificată datează din secolele XVI-XVIII.
Ansamblul este format din următoarele monumente:
În Evul Mediu, pe o colină din partea de est a satului, a fost ridicată o biserică sală având hramul Sfântul Mihail. Zidurile groase erau sprijinite de contraforturi. În anul 1870 vechea biserică a fost demolată. Într-un interval scurt de timp, până în 1873, a fost ridicată o biserică mai încăpătoare, în stil neogotic.
Sala încăpătoare este acoperită de bolți masive care se sprijină pe arce dublouri. Întreg interiorul (altarul, amvonul, balcoanele și stranele) este de factură neogotică. Din biserica medievală se păstrează turnulclopotniță, două turnuri ale incintei fortificate, în partea de nord și în cea de sud, ca și o parte a zidului de incintă. Pe una din ușile porții turnului clopotniță este inscripționat anul 1568[3].
Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.