Biserica fortificată din Hașag

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Biserica fortificată din Hașag, explorând originile, evoluția și relevanța sa astăzi. De la începuturile sale și până în prezent, Biserica fortificată din Hașag a jucat un rol fundamental în diverse domenii, având un impact asupra vieții a milioane de oameni din întreaga lume. În acest sens, vom dezvălui cele mai relevante aspecte legate de Biserica fortificată din Hașag, analizând influența acesteia asupra societății, culturii și științei. De asemenea, vom examina diversele perspective și opinii care există în jurul Biserica fortificată din Hașag, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect.
Biserica evanghelică din Hașag, cu acoperișul piramidal ascuțit

Biserica evanghelică fortificată din Hașag este un monument de arhitectură ecleziastică aflat pe teritoriul satului Hașag, comuna Loamneș, județul Sibiu.

Localitatea

Hașag,(în dialectul săsesc Hoisoyen, Hôšôzn, în germană Haschagen, Hassagh, în maghiară Hásság), este un sat în comuna Loamneș din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, în Podișul Secașelor. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1264[1]. Inițial a fost un sat de iobagi, dar în anul 1516 apărea drept sat liber în scaunul Șeica.

Biserica

În secolul XIV a fost construită o biserică sală gotică, cu un cor cu închidere 5/8, cu contraforturi. Turnul cu clopote, în pericol iminent de prăbușire, a fost înlocuit, între anii 1874-1875, de un turn cu patru pinioane și un acoperiș piramidal ascuțit[2]. Zidul de incintă ce înconjoară biserica are un plan dreptunghiular.

Biserica și împrejurimile

Note

  1. ^ Hermann Fabini, pag.119
  2. ^ Hermann Fabini, pag.119

Bibliografie

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Ioan-Marian Țiplic, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și


Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot