Zaharia Bârsan

Zaharia Bârsan este un subiect care a captat atenția multor oameni în ultima vreme. Cu o istorie bogată și variată, a fost subiect de dezbatere și discuții în diferite domenii. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale globale, Zaharia Bârsan a generat un interes fără precedent. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Zaharia Bârsan, analizând importanța și relevanța acestuia în lumea de astăzi. Printr-o analiză detaliată, vom încerca să înțelegem mai bine acest fenomen și influența lui asupra vieții noastre de zi cu zi.

Zaharia Bârsan
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Sânpetru, Brașov, România Modificați la Wikidata
Decedat (70 de ani) Modificați la Wikidata
Cluj, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București  Modificați la Wikidata

Zaharia Bârsan (n. , Sânpetru, Brașov, România – d. , Cluj, România) a fost scriitor, poet, dramaturg și director de teatru român. A fost fondatorul Teatrului Național din Cluj și primul său director.

Cea mai importantă lucrare a sa este poemul dramatic în trei acte, în versuri, „Trandafirii roșii” (1915).

A decedat în 1948 și a fost înmormântat în Cimitirul „Sf. Vineri” din București.

Operă

Scrieri

  • Visuri de noroc, București, 1903;
  • Ramuri, Budapesta, 1906;
  • Poezii, București, 1907;
  • Impresii de teatru din Ardeal, Arad, 1908;
  • Nuvele, București, 1909;
  • Sirena. Jurământul, Beiuș, 1912;
  • Nuvele, București, 1914;
  • Se face ziuă, București, 1914;
  • Ca mâini va bate ceasul!, București, 1915;
  • Trandafirii roșii, București, 1915;
  • Furtuna. Cu toții una. Poemul Unirei, Sibiu, 1922;
  • Poezii, București, 1924;
  • Domnul de rouă, București, 1938;
  • Scrieri, ediție îngrijită de Cornel Simionescu și Aurora Pârvu, prefață de Cornel Simionescu, București, 1969.

Traduceri

Note

  1. ^ „Zaharia Bârsan un artist român de excepție -voci-voci”. webcache.googleusercontent.com. 
  2. ^ „Zaharia Bârsan”. . 
  3. ^ Gh. Bezviconi, Necropola Capitalei, Institutul de Istorie „N. Iorga”, București, 1972, p. 68.
  4. ^ cidetto. „Trandafirii Roșii- Zaharia Bârsan (teatru radiofonic) pt. I” – via YouTube. 

Legături externe