În lumea de astăzi,
Teorema Kronecker-Capelli a câștigat o relevanță de neegalat. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii populare sau relevanței sale în istorie,
Teorema Kronecker-Capelli este un subiect care merită analizat și discutat. De la origini și până la impactul său astăzi,
Teorema Kronecker-Capelli a lăsat o amprentă de neșters asupra umanității. În acest articol, vom explora în detaliu toate aspectele legate de
Teorema Kronecker-Capelli, căutând să înțelegem importanța și semnificația acestuia în diferite contexte. Printr-o analiză aprofundată și o privire critică, sperăm să facem lumină asupra
Teorema Kronecker-Capelli și a implicațiilor sale în societatea actuală.
În algebra liniară, teorema Kronecker-Capelli, sau criteriul rangului, indică existența și/sau unicitatea soluțiilor unui sistem de ecuații.
Deoarece în practică se folosește de fapt eliminarea Gauss–Jordan pentru obținerea soluției sistemului (este mai ușor din punct de vedere al efortului de calcul să fie găsite direct soluțiile, fără a calcula toți determinanții minorilor), acest criteriu interesează mai mult din punct de vedere didactic și este cunoscut sub mai multe nume: Kronecker-Capelli, Rouché-Capelli, sau Rouché-Frobenius.
Enunț
Pe scurt, un sistem de ecuații liniare
admite soluție (soluții) dacă și numai dacă rangul matricii sistemului este egal cu rangul matricei extinse.
Exemplu
Să presupunem că după eliminarea Gauss-Jordan, a rămas următoarea situație :
Atunci rangul matricii este 4 (numărul de linii nenule), iar rangul matricii extinse este 5.
În linia a cincea putem constata o egalitate 0 = 1, ceea ce face ca sistemul să fie incompatibil.
Bibliografie
- Ion D. Ion, Nicolae Radu, Algebra, ediția a III-a revizuită și completată, Editura didactică și pedagogică, București, 1981
- Pierre Leroux, Algèbre Linéaire, une approche matricielle, Modulo Éditeur, Mont-Royal (Québec), 1983