În lumea de astăzi, Telescopul spațial Spitzer a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un public larg. Fie că este vorba despre realizările sale impresionante, acțiunile controversate sau relevanța istorică, Telescopul spațial Spitzer a captat atenția publicului într-o varietate de moduri. De-a lungul anilor, Telescopul spațial Spitzer a făcut obiectul unei examinări și studiului intens, permițând experților și entuziaștilor să-și exploreze numeroasele fațete și dimensiuni. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Telescopul spațial Spitzer, explorând originile, evoluția și repercusiunile sale asupra societății de astăzi. Printr-o analiză detaliată și cuprinzătoare, vom descoperi importanța și impactul Telescopul spațial Spitzer în viața noastră de zi cu zi și în întreaga lume.
Telescopul spațial Spitzer | |
Vedere artistică a telescopului Spitzer | |
Organizație | NASA |
---|---|
Nume alternative | Space Infrared Telescope Facility, SIRTF |
heliocentrică | heliocentrică |
Durată orbită | 363 de zile |
Lansat | 25 august 2003 |
Masă | 950 kg |
Diametru | 85 cm |
IRAC | Camera |
IRS | Spectrograf |
MIPS | Fotometru de imagine |
Modifică date / text |
Spitzer sau SIRTF (Space Infrared Telescope Facility) este un telescop spațial în infraroșu dezvoltat de către NASA. Face parte din cele patru mari observatoare ale NASA, având caracteristici complementare, realizate de agenția spațială americană pentru a răspunde la marile întrebări științifice apărute la sfârșitul secolului al XX-lea în domeniul astrofizicii. Rolul telescopului Spitzer este, în principal, să observe crearea Universului, formarea și evoluția galaxiilor primitive, geneza stelelor și planetelor și evoluția compoziției chimice a Universului, care sunt fenomene vizibile îndeosebi în infraroșu.
Acest proiect de telescop infraroșu a fost lansat de agenția spațială americană în 1984. În cursul dezvoltării proiectului talia lui Spitzer a fost puternic revăzută în jos (masa scăzută de la 5,7 tone la mai puțin de o tonă) pentru a face față reducerilor bugetare cerute de NASA. Capacitățile sale sunt totuși superioare predecesoarelor sale, IRAS (1983) și ISO (1995), mulțumită multor alegeri tehnice și progreselor realizate între timp în domeniul detectoarelor în infraroșu. Partea sa optică este constituită dintr-un telescop cu oglinda primară cu diametrul de 85 cm. Radiația infraroșie colectată este analizată de trei instrumente care sunt răcite cu heliu lichid: un fotometru de imagine în infraroșu apropiat și mediu (între 3 și 8 microni), un spectroscop (5 – 40 de microni) și un spectrofotometru pentru infraroșu îndepărtat (50 – 160 de microni).
Lansat la 25 august 2003, telescopul Spitzer a funcționat cu o capacitate deplină până în mai 2009. Începând de la acea dată, epuizându-se heliul lichid, a continuat să funcționeze la modul „cald” cu o parte din instrumente. Misiunea sa ar trebui prelungită până la sfârșitul deceniului 2010.
Acest articol despre un observator, telescop sau instrument astronomic este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |