De data aceasta ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Târgșor, un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și culturile. Din cele mai vechi timpuri, Târgșor a fost o sursă de studiu, dezbatere și reflecție, fiind o temă care stârnește pasiuni și trezește curiozitatea celor care doresc să afle mai multe despre el. În acest articol vom explora diferitele aspecte legate de Târgșor, de la originea sa până la implicațiile sale în societatea actuală. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și învățare despre Târgșor.
Târgșor | |
Târgșor (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 44°53′21″N 25°55′36″E / 44.889125°N 25.926658333333°E | |
---|---|
Țară | România |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Târgșor a fost un oraș situat pe drumul care lega în evul mediu reședința principală a Țării Românești de orașele Gherghița, Buzău și Brăila; astăzi, acest oraș a dispărut, pe locul său aflându-se satul Târgșoru Vechi, lângă Ploiești. Locuitorii acestui centru urban au întreținut strânse legături comerciale cu cei din Brașov, unde sunt pomeniți în documente. Decăderea orașului a început în secolului al XVII-lea, odată cu ridicarea Ploieștilor. La sfârșitul secolului al XVI-lea, aici trăia un important negustor, Mihai din Târgșor, tatăl viitorului domn, Antonie Vodă din Popești. Vechea biserică domnească din oraș a fost transformată de Antonie Vodă în mănăstire (Mănăstirea Târgșor, cunoscută mai mult sub numele de Mănăstirea Turnu); din construcția ridicată la 1670, astăzi se mai văd doar ruinele, cărora li se mai adaugă alte două ruine de biserici.
Importanța rezervației arheologice de la Târgșor i-a determinat pe istorici să o numească „mica Troie subcarpatică”.