Strâmtoarea Bering este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Cu rădăcinile sale adânc înrădăcinate în istorie și cu impactul său durabil asupra societății de astăzi, Strâmtoarea Bering este un subiect care continuă să genereze interes și dezbatere. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Strâmtoarea Bering a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii și continuă să fie un subiect de studiu și cercetare în diverse discipline. În acest articol, vom explora în detaliu impactul și importanța Strâmtoarea Bering, analizând influența sa în trecut, prezent și viitor.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Strâmtoarea Bering | |
Fotografie din satelit a strâmtorii Bering | |
Măsuri | |
---|---|
Adâncime maximă | 90 m |
Localizare | Oceanul Pacific Oceanul Arctic |
Modifică date / text |
Strâmtoarea Bering (rusă Берингов пролив) este situată între Capul Dejnev, Rusia (punct situat la extremitatea estică, 169°43' E, a Asiei) și Capul Prince of Wales, Alaska (punct situat la extremitatea vestică, 168°05' V, a continentului american), aproximativ la latitudinea de 65° 40' N (la sud de Cercul Polar).
Strâmtoarea are o lățime de 83 km (cu mențiunea că la jumătatea distanței se află un grup de două insule, numite Insulele Diomede) și o adâncime cuprinsă între 30 m și 50 m. Ea face legătura între Marea Chukchi (Oceanul Arctic), în nord, și Marea Bering (Oceanul Pacific), în sud. Cu toate că, în 1648, cazacul Semyon Dezhnev a trecut pentru prima dată strâmtoarea, aceasta poartă numele lui Vitus Bering, un danez născut în Rusia, care a trecut prin strâmtoare mult mai târziu, în anul 1728.
|date=
(ajutor)
|