În lumea de astăzi, Rugăciune este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant și a captat atenția unui spectru larg al societății. De la apariția sa, Rugăciune a stârnit dezbateri, controverse și opinii contradictorii, motivând experții și părțile interesate să-și aprofundeze studiul și înțelegerea. În acest articol, vom explora diferitele dimensiuni și aspecte legate de Rugăciune, analizând impactul acestuia în diferite domenii și sectoare, precum și implicațiile sale la nivel individual și colectiv. Printr-o abordare interdisciplinară, vom aborda Rugăciune din perspective diferite, oferind o viziune cuprinzătoare și actualizată asupra acestui subiect care a stârnit atât de mult interes astăzi.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Parte a seriei despre |
Dumnezeu |
---|
Concepții generale Concepții specifice Atribute Experiența și practicile Subiecte conexe Iisus Hristos · Filosofie · Religie · Ontologie |
În religie, rugăciunea este socotită dialogul omului cu un zeu sau spirit, precum Dumnezeul creștin, zeii hinduși, etc.
În Biserica Ortodoxă, rugăciunea este de trei feluri: de slavă, de mulțumire și de cerere.
Tatăl Nostru este probabil cea mai cunoscută rugăciune a creștinătății.
Devotamentul Sfântului Rozariu, care include pe Tatăl Nostru și alte rugăciuni, este foarte practicat.
- Ridicarea în sus a mâinilor, ținând ochii îndreptați spre cer.
- Întinderea corpului pe pământ, cu fața în jos.
- Împreunarea mâinilor peste piept, cu palmele încrucișate deasupra inimii.
- Baterea ușoară cu pumnul pe piept, semn autocritic de recunoaștere a păcatelor.
- Intinderea mâinilor, de o parte și alta, astfel încât corpul să apară sub forma unei cruci vii.
- Menținerea mâinilor în fața pieptului, cu palmele lipite și cu degetele îndreptate în sus, în unghiu de cca 45°.
- Intinderea mâinilor în față, cu palmele împreunate una peste alta, îndreptate în jos, cu capul aplecat în jos (semn de supunere voinței divine).
- Ingenunchiere, cu capul în jos.
- Inchiderea ochilor (izolare de restul lumii).