Rogerius
În acest articol vom explora lumea fascinantă a lui Rogerius, abordând diferitele sale aspecte și particularități. De la origine până la evoluție, prin impactul asupra societății și relevanța sa astăzi, ne vom aprofunda într-o călătorie care ne va permite să înțelegem pe deplin importanța lui Rogerius. Cu o abordare multidisciplinară, vom analiza atât implicațiile sale istorice, cât și posibilele sale implicații viitoare, oferind o viziune globală și detaliată care ne va apropia de însăși esența lui Rogerius. Prin acest articol, sperăm să oferim cititorului o imagine de ansamblu îmbogățitoare și revelatoare asupra acestui subiect care, fără îndoială, nu va lăsa pe nimeni indiferent.
| Rogerius | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1201  Torremaggiore, Apulia, Italia |
| Decedat | (65 de ani) Split, Croația |
| Înmormântat | Catedrala Sfântul Domnius din Split |
| Religie | Biserica Catolică |
| Ocupație | cronicar preot romano-catolic canon prelat istoric Arhidiacon scriitor călugăr creștin cler |
| Locul desfășurării activității | Split |
| Limbi vorbite | limba latină limba italiană |
Modifică date / text  | |
Rogerius (n. 1201/1205, Torremaggiore, sudul Italiei - d. 14 aprilie 1266, Split, Croația, pe atunci în Regatul Ungariei) a fost un călugăr de origine italiană, canonic de Oradea, apoi arhiepiscop de Split.
Autor al cărții Carmen miserabile (titlu complet: „Carmen miserabile super destructione regni Hungariae temporibus Belae IV regis per Tartaros facta”), în care descrie marea invazie mongolă din 1241. Amintirile despre această invazie le-a scris în anul 1243, la Sopron. Câțiva ani mai târziu, în 1249, este menționat la Zagreb, tot în calitate de canonic. După ce a fost un timp la Lyon secretar al cardinalului englez Johannes Toletanus, a ajuns arhiepiscop la Spalato (azi Split, Croația). Numirea sa a fost făcută de papa Inocențiu al IV-lea și aprobată de regele Béla al IV-lea. Instalarea sa în funcție a avut loc în anul 1250. Rogerius este înmormântat în Catedrala din Split.
Un cartier din Oradea îi poartă astăzi numele.
Ediții ale Carmen miserabile
Niciun manuscris nu a supraviețuit din această operă. Prima ediție a fost tipărită în 1488 în două locuri (în aprilie la Brünn și în iunie la Augsburg). A fost retipărită la Frankfurt pe Main în anul 1600. Ediții moderne, în ordinea cronologică a aparițiilor:
- ro Cântecul de jale de Rogerius, traducere de G. Popa-Lisseanu, (Fontes historiae Daco-Romanorum), București 1935
- la Carmen Miserabile super Destructione Regni Hungariae per Tartaros, ed. L. Juhasz, (Scriptores Rerum Hungaricarum), 2 voll., Budapest 1937-1938, pp. 543–88;
- en The Mongol Mission. Narratives and Letters of the Franciscan Missionaries in Mongolia and China in the Thirteenth and Fourteenth Centuries, ed. Christopher Dawson, London and New York 1955.
- en The Vinland Map and the Tartar Relation, edd. R.A. Skelton, T.E. Marston, e G.D. Painter, New Haven 1965, pp. 54–101.
- la de Carmen miserabile, uebersetzt von Helmut Stefan Milletich; Nachwort von Franz Probst, (Burgenländische Bibliothek) Eisenstadt 1979. ISBN 3853740472|
- de Der Mongolensturm. Berichte von Augenzeugen und Zeitgenossen 1235-1250, hrsg. Hansgerd Gockenjan und James R. Sweeney, Graz 1985, pp. 129–223
Note
- ^ a b „Rogerius”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b https://data.cerl.org/thesaurus/cnp02070164, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b IdRef, accesat în
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ „Rogerius”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ IdRef, accesat în
- ^ a b Virtual International Authority File, accesat în
Bibliografie
- M. Rogerii canonici Varadiensis Carmen Miserabile super destructione regni Hungariae temporibus Belae IV regis per Tartaros facta (E Thuroczii editione Augustana ann. 1498)
- Des Magisters Rogerius, Domherrn aus Großwardein, Carmen Miserabile, handelnd von der Zerstörung des ungarischen Königreiches zur Zeit Bela IV. durch die Tartaren, ediție bilingvă latină-germană, editor și postfață de Franz Probst, Eisenstadt 1979.
Legături externe
- Zona de vest a Oradiei a primit numele unui călugăr italian, Bihoreanul, 24 octombrie 2006 (accesat 14 iunie 2014).
