Râul Șovățul de Jos
| Șovățul de Jos | |
 Șovățul de Jos în orașul Fălești | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Bazin hidrografic | Dunării  |
| Zonă de izvorâre | Egorovca, Fălești |
| Cotă la izvor | 126 m.d.m. |
| Emisar | Șovățul Mare |
| Cotă la vărsare | 57 m.d.m. |
| Punct de vărsare | Albinețul Vechi, Fălești |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 7,1 km² |
| Lungimea cursului de apă | 14,4 km |
| Debit mediu | 0,13 m³/s |
| Date generale | |
| Raioane traversate | Fălești |
| Localizare |  Republica Moldova |
Modifică date / text  | |
Șovățul de Jos este un râu din Republica Moldova, afluent stâng al râului Șovățul Mare. Lunca râului este puternic modificată din punct de vedere hidromorfologic, pe cursul apei fiind construite circa 12 lacuri antropice diminuând cu 40% din scurgere. Volumul scurgerii de apă constituie 4,1 mil. m3. În perimetrul bazinului hidrografic există 5 localități – or. Fălești, s. Făleștii Noi, s. Călugăr, s. Egorovca, Fabrica de Zahăr, parțial s. Albinețul Vechi. Terenurile arabile ocupă 57%.[1]
Întreprinderi amplasate în or. Fălești și gospodăriile agricole din sate, deversează apele uzate în Șovățul de Jos. Întreprinderile industriei grele reprezintă surse potențiale de poluare a apelor cu metale grele (cupru, zinc, nichel și plumb), dar și fier, uleiuri, hidrocarburi. Fabrica de zahăr contribuie la poluarea cu substanțe organice dizolvate, substanțe alcaline, formaldehidă ș.a. Astfel, r. Șovățul de Jos se caracterizează printr-un conținut sporit de săruri minerale, azotat de amoniu, având un grad înalt de poluare.[2][3]
Referințe
- ^ Jeleapov (Chișciuc), Ana; Jeleapov, Victor. Starea hidromorfologică a corpurilor de apă din bazinul hidrografic al râului Camenca (afluent al r. Prut). In: Biodiversitatea în contextul schimbărilor climatice, 23 noiembrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea de Stat “Dimitrie Cantemir”, 2018, Ediția a 2-a, pp. 250-256. ISBN 978-9975-3178-9-4.
- ^ Bejan, Iurie; Bacal, Petru; Nedealcov, Maria. Planul de gestionare a bazinului hidrografic Camenca, ciclul II (2019-2024). Chișinău: Asociația Femeilor pentru protecția mediului și Dezvoltarea Durabilă, 2019 (Tipogr. „Irocart”), 2019. 98 p. ISBN 978-9975-3045-6-6
- ^ Bacal, Petru; Bejan, Iurie; Jeleapov (Chișciuc), Ana. Problemele utilizării și gestionării resurselor de apă din bazinul râului Camenca în contextul intensificării impactului antropic. In: Lucrările Seminarului Geografic Internațional. Ediția a 38-a, 19-21 octombrie 2018, Iași. Iași, România: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2018, pp. 26-27.
Râuri din bazinul Nistrului |  | |
|---|---|---|
Râuri din bazinul Prutului (Dunării) | Brătușanca · Camenca · Camencuța · Căldărușa · Ciuhur · Delia · Draghiște · Gârla Mare · Glodeanca · Larga · Larga · Lăpușna · Lopatnic · Nârnova · Racovăț · Sârma · Sărata · Șovățul Mare · Șovățul Mic · Tigheci · Ustia · Valea Halmagei · Vilia | |
Râuri mici din bazinul Dunării | ||
Râuri mici din bazinul Mării Negre | ||