Astăzi, Nerva Hodoș este un subiect de mare interes și relevanță în societate. Fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, relevanței sale în mediul academic sau influenței sale asupra dezvoltării tehnologice, Nerva Hodoș a reușit să capteze atenția experților și a fanilor deopotrivă. Pe măsură ce ne aprofundăm în acest articol, vom explora diferitele fațete ale Nerva Hodoș, implicațiile sale în societatea actuală și potențialul său pentru viitor. De la origini până la evoluția sa contemporană, Nerva Hodoș s-a dovedit a fi un subiect demn de analiză și reflecție, iar acest articol își propune să o examineze cu atenție pentru a înțelege importanța și relevanța sa astăzi.
A urmat liceul și apoi Facultatea de Litere la București. Încă din timpul studenției 1871, este angajat la Biblioteca Academiei Române, devenind ajutor de bibliotecar, iar apoi prim-ajutor de bibliotecar. Este unul dintre fondatorii bibliografiei românești.
Cu începere din 1898, publică, în fascicule, iar apoi în volume, Bibliografia românească veche, lucrare de referință semnată împreună cu Ion Bianu. În 1903-1904 înființează Revista bibliografică, prima publicație de la noi cu acest profil. A organizat și sistematizat colecțiile Bibliotecii Academiei și ale Bibliotecii Adunării Deputaților, militând pentru înființarea de biblioteci publice.
A întocmit un catalog general al librăriilor românești pentru anii 1885-1902. A participat la elaborarea volumelor XVI, XVII și XVIII din Documentele Hurmuzaki. Îngrijește, în 1910, o ediție din Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele făcută în anul 1824, 1825, 1826, iar în 1912 publică în Convorbiri literare studiul Începuturile tipografiei în Țara Românească. Se stinge prematur din viață la numai 44 de ani.
Lucrări publicate
Mihai Eminescu - Poezii postume, ediție prefațată de Nerva Hodoș. București, Editura Institutului de Arte Grafice „Minerva”, 1902
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești - Nuvele și schițe (Coana Leonora, Microbul, Două surori, Inspecție, Pană Trăsnea Sfîntul, Magheranul, Sîmbăta, Sminteleala lui Radu Finuleț, Moartea lui Castor, Întîmplare), ediție prefațată de Nerva Hodoș. București, Editura Institutului de Arte Grafice „Minerva”, 1903
Publicațiunile periodice românești (ziare, gazete, reviste) , tomul I, Catalog alfabetic (1820-1906), cu o introducere de I. Bianu, București, 1913 (în colaborare cu Al. Sadi-Ionescu)
Constantin Dinicu Golescu - Însemnare a călătoriei mele. Făcută în anul 1824, 1825, 1826. Tipărită din nou și însoțită de o introducere de Nerva Hodoș, Bibliotecar-Ajutor al Academiei Române, Tipografia „Cooperativa”, București, 1910
Documente privitoare la istoria românilor culese de Eudoxiu de Hurmuzaki (Colecția Hurmuzaki):
Vol. 16 : Corespondență diplomatică și rapoarte consulare franceze : 1603-1824, publicate după copiile Academiei Române și tipărituri de Nerva Hodoș. Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, București, 1912, 1265 p
Vol. 17 : Corespondență diplomatică și rapoarte consulare franceze : 1825-1846, publicate după copiile Academiei Române și tipărituri de Nerva Hodoș. Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, București, 1913, 586 p
Vol. 18 : Corespondență diplomatică și rapoarte consulare franceze : 1847-1851, publicate după copiile Academiei Române și tipărituri de Nerva Hodoș. Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, București, 1916, 586 p
Vitejiile lui Mihai-Vodă apreciate în Apus (1595-1599). Documente din vremurile acelea, București, 1913