Astăzi, Marin Moraru este un subiect de mare relevanță și interes pentru mulți oameni din întreaga lume. Din cele mai vechi timpuri, Marin Moraru a fost obiect de studiu, dezbatere și reflecție, iar impactul său acoperă diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. În prezent, importanța lui Marin Moraru a fost sporită de apariția noilor tehnologii, care au deschis noi perspective de analiză și înțelegere pe această temă. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Marin Moraru, de la originea sa până la relevanța sa astăzi, prin implicațiile sale în diferite domenii ale vieții sociale, culturale, economice și politice.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Marin Moraru | |
Date personale | |
---|---|
Născut | București, România |
Decedat | (79 de ani) București, România |
Înmormântat | Cimitirul Bellu |
Cetățenie | România |
Religie | Biserica Ortodoxă Română |
Ocupație | actor actor de teatru actor de film actor de televiziune |
Limbi vorbite | limba română |
Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Premii Gopo | |
2009 Gopo pentru întreaga operă | |
Modifică date / text |
Marin Moraru (n. , București, România – d. , București, România) a fost un actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce.
Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București și s-a stins din viață la 21 august 2016, la București (Spitalul Elias). A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” în anul 1961, la clasa profesor Dina Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale.
După absolvirea facultății, a activat ca actor pe scenele de la Teatrul Tineretului (1961-1964), apoi la Teatrul de Comedie (1965-1968), la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (1968-1971) și la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” (1971-1974).
După o perioadă în care a predat în calitate de conferențiar universitar la I.A.T.C. București (1974-1980), s-a reîntors în anul 1980 la Teatrul Național „I.L. Caragiale”. Din anul 2002 a fost societar de onoare al Teatrului Național din București.
|title=
(ajutor)
|
|