Astăzi, Literatura română romantică este un subiect care stârnește un mare interes și dezbatere în diverse domenii ale societății. Relevanța și impactul său au generat opinii contradictorii și au condus la multiple studii și investigații care încearcă să aprofundeze implicațiile sale. Fără îndoială, Literatura română romantică este o întrebare care evoluează constant, adaptându-se la schimbările și provocările lumii de astăzi. Prin acest articol, vom explora diferite perspective și abordări asupra Literatura română romantică, cu scopul de a analiza importanța acestuia și de a înțelege influența sa asupra vieții noastre de zi cu zi.
Literatura română | ||
Istoria literaturii române | ||
Evul mediu | ||
Curente în literatura română | ||
Umanism -
Clasicism | ||
Scriitori români | ||
Listă de autori de limbă română | ||
Portal România | ||
Portal Literatură | ||
Proiectul literatură | ||
În literatura română, romantismul se face simțit prin intermediul scriitorilor pașoptiști (Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo ș.a.). Influențele curentului persistă mult timp după declinul său în culturile vest-europene, atingând punctul culminant în opera lui Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european.
Deoarece romantismul a fost primul curent literar manifestat la români în condiții tipice, neelitiste (cum a fost cazul umanismului, ai cărui autori aveau înalte poziții sociale ), existența sa se înscrie într-un complex stilistic alături clasicism, iluminism (curente din trecut care nu se manifestaseră în Țările Române). Cu toate că un asemenea conglomerat are la bază doctrine contradictorii, existența acestor elemente se reflectă în scrierile unor autori ai aceleiași perioade sau chiar în opera unui singur autor – cea mai elocventă poziție în acest sens îi aparține lui Mihai Eminescu.
Romantismul s-a manifestat în literatura română în trei etape:
George Călinescu, în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" vorbește despre "micul romantism provincial și rustic" care s-a manifestat în perioada 1890-1900 reprezentat printre alții de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ioan Al. Brătescu-Voinești, G.Coșbuc, I.A.Basarabescu, I.N.Roman. Totodată autorul menționează rolul publicațiilor din această perioadă, fiind vorba despre "Revista nouă" scoasă de B.P.Hasdeu în 1887 și de "Vatra" redactată de Ion Slavici, I.L.Caragiale și de G.Coșbuc În 1894. "Revista nouă" propunea "a îmbrățișa tot ce merge la mintea și la inima poporului, tot ce se putea spune astfel încât lumea să înțeleagă și să guste tot ce învață plăcând și place învățând".(G.Călinescu, "Istoria literaturii române de la origini până în prezent")
Romantismul cultivă o serie largă de specii literare, cuprinzând: