În lumea de astăzi, Licostomo este un subiect de interes și discuție constant. Există un mare interes pentru a afla mai multe despre Licostomo și pentru a înțelege impactul acestuia în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De-a lungul timpului, Licostomo a devenit relevantă în diverse sfere, generând dezbateri, cercetări și dezvoltări care urmăresc să ofere noi perspective asupra acestui subiect. În acest articol, vom explora în detaliu implicațiile lui Licostomo și influența sa în diferite contexte, analizând evoluția sa în timp și relevanța sa în societatea actuală.
Licostomo, din limba greacă (lykos - „lup” și stoma - „gura”), în traducere „Gura Lupului”, a fost un port dunărean medieval menționat de genovezi, cărora le-a și aparținut în alternanță cu Imperiul Bizantin (de unde denumirea grecească), înaintea despotatului Dobrogean (1366-1404), a Țării Românești (1404-1428) și a Moldovei (1428-1484).
Multă vreme a fost confundat cu cetatea-port Chilia, al cărui nume este de asemenea grecesc, kellia însemnând „hangare”. În lumina ultimelor cercetări, nu mai poate fi vorba despre o identitate între acest port și Chilia, ci despre o așezare diferită, aflată mai la răsărit pe brațul Chilia, în preajma Vâlcovului (care i-a preluat numele de „lup” — de data aceasta în slavonă) sau a Peripravei sau poate chiar sub una dintre aceste localități.
După 1404, cetatea a intrat sub stăpânirea domnitorului Mircea cel Bătrân și ulterior, fără însă ca sursele vremii să fie concordante, sub aceea a domnitorilor moldoveni Alexandru cel Bun (din 1428) și Ștefan cel Mare.
După cucerirea Dobrogei de către turci (ulterior anului 1418) acest oraș a dispărut din cronici, deși existența sa s-a prelungit probabil mai tardiv, poate până la cucerirea Deltei, Chiliei și Cetății Albe de către turci în 1484.