Acest articol va aborda problema Károly Kerényi, care este de cea mai mare importanță astăzi. Károly Kerényi este un subiect care a stârnit un mare interes și dezbatere în diferite domenii, fie în sfera socială, politică, economică sau științifică. Aceasta este o problemă complexă care necesită o analiză detaliată și aprofundată pentru a înțelege implicațiile și repercusiunile acesteia. Károly Kerényi a câștigat relevanță în ultimii ani datorită impactului său asupra societății și asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Acest articol va încerca să ofere o viziune cuprinzătoare despre Károly Kerényi, abordând diferitele sale perspective și importanța sa pentru societate în general.
Károly Kerényi | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Timișoara, Austro-Ungaria |
Decedat | (76 de ani) Kilchberg(d), cantonul Zürich, Elveția |
Copii | Grácia Kerényi |
Cetățenie | Ungaria |
Ocupație | filolog clasic scriitor cadru didactic universitar mitograf istoric al religiilor |
Limbi vorbite | limba germană limba maghiară |
Studii | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta () Erzsébet Tudományegyetem |
Patronaj | Universitatea din Pécs Universitatea Humboldt din Berlin |
Influențe | |
Note | |
Premii | hedersdoktor vid Uppsala universitet |
Modifică date / text |
Károly Kerényi (n. 19 ianuarie 1897, Timișoara – d. 14 aprilie 1973, Zürich) a fost unul din filologii care au pus bazele studierii moderne a mitologiei Greciei antice și a studierii laice a religiilor.
Károly Kerényi a fost unul din cei mai mari erudiți și filologi ai secolului XX. A studiat mitul ca modalitate de cunoaștere, coroborându-și adesea tezele cu cele ale lui Carl Gustav Jung. Construirea unei "științe a mitului" este firul conductor ale principalelor sale opere: Mituri și mistere (1979), În labirint (1983), Fiicele soarelui (1991), Dionisio (1998).
|titlelink=
(ajutor)