În zilele noastre, Johan Gadolin este un subiect care a atras atenția multor oameni din întreaga lume. Odată cu progresul tehnologiei și accesul nelimitat la informații, Johan Gadolin a devenit un subiect relevant în societatea de astăzi. Fie datorită impactului său asupra sănătății, influenței asupra relațiilor umane sau importanței sale în economie, Johan Gadolin a devenit un subiect de interes general. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Johan Gadolin și modul în care a ieșit în prim-plan în conversația publică. De la origine până la implicațiile sale viitoare, nu există nicio îndoială că Johan Gadolin este un subiect care merită să fie analizat și înțeles în profunzime.
Johan Gadolin | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Åbo, Suedia |
Decedat | (92 de ani) Mynämäki, Marele Principat al Finlandei, Imperiul Rus |
Părinți | Jakob Gadolin |
Copii | Jakob Algot Gadolin Nils Anders Gadolin |
Cetățenie | Suedia |
Ocupație | chimist fizician mineralog geolog cadru didactic universitar |
Limbi vorbite | limba latină limba suedeză limba finlandeză limba rusă limba germană limba engleză limba franceză |
Activitate | |
Domiciliu | Finlanda |
Alma mater | Universitatea Uppsala |
Organizație | Turun akatemia |
Premii | Ordinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni orden Sveatoi Annî 2-i stepeni |
Modifică date / text |
Johan Gadolin (n. 5 iunie 1760, Åbo – d. 15 august 1852, Virmo) a fost un chimist, fizician, mineralog și profesor universitar finlandez. În 1794, savantul a descoperit primul element chimic din grupul metalelor de pământuri rare, ytriul, pe care l-a extras din mineralul Ytterbit (în prezent denumit în onoarea lui Gadolinit) și a fost unul dintre primii susținători ai teoriei arderii a lui Antoine Lavoisier în Scandinavia. În memoria membrului Academiei Leopoldine a fost denumit asteroidul 2638 Gadolin.
|titlelink=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)