Horia Aramă

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Horia Aramă și implicațiile sale asupra societății moderne. De la origini și până la impactul său astăzi, Horia Aramă a fost subiect de dezbatere, discuții și interes constant. De-a lungul anilor, Horia Aramă și-a dovedit relevanța în diverse domenii, de la politică la știință la cultura populară. Prin această analiză cuprinzătoare, vom căuta să înțelegem mai bine importanța Horia Aramă în lumea de astăzi și modul în care a modelat modul în care gândim, acționăm și ne raportăm la mediul din jurul nostru. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și reflecție despre Horia Aramă.
Pentru alte persoane cu numele de familie respectiv, vedeți Aramă (nume).
Horia Aramă
Date personale
Născut4 noiembrie 1930(1930-11-04)
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedat22 octombrie 2007 (76 de ani)
Constanța, România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieprozator, eseist, poet
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor1966–1986
Subiecteliteratură fantastică și științifico-fantastică
Specie literarăpoezie, poveste
Operă de debutvolumul de poezii Moartea Păsării-săgeată (1966)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Horia Aramă (n. 4 noiembrie 1930, Iași – d. 22 octombrie 2007, Constanța) a fost un prozator, eseist, scenarist BD, traducător, critic, redactor, dramaturg[2] și poet român.

Biografie

S-a născut la 4 noiembrie 1930[2] într-o familie de evrei din Iași.[3]

Studii

Absolvent al Școlii de literatură Mihai Eminescu, București, 1954.[2]

Debut și activitate literară

A debutat în 1950 cu versuri pentru copii. În SF debutează cu o povestire despre mutanți, "Omul care are timp", apărută în nr. 233/1964 al C.P.S.F. În 1966 publică o primă culegere de povestiri SF intitulată "Moartea păsării-săgeată",[2] în care piesele de bază sunt "Pălăria de pai" și "Pianul preparat". În 1967 publică o a doua culegere, "Cosmonautul cel trist".[2] În 1972 a apărut Țărmul interzis, iar în 1976 Verde Aixa.[2]

În 1974, în antologia Pălăria de pai apare povestirea sa „Bomba”, aceasta va fi republicată în Întoarcere pe Planeta Albastră din 1989.

A fost redactor la Radio București, apoi la revistele Luminița și Cutezătorii.[2] În 1990 a fost redactor-șef al revistei Start 2001. A scris și povestirea științifico-fantastică „Planeta celor doi sori”.

Afilieri

  • Membru al Uniunii Scriitorilor din România
  • Associazione Internazionale per gli Studii sulle Utopie – Roma
  • The Society of Utopian Studies – Arlington (Texas)
  • Utopian Studies Society – Bristol
  • Centro Interdepartimentale di Ricerca sull’Utopia – Bologna
  • H.G. Wells Society – Londra
  • William Morris Society – Londra

Bibliografie

Literatură fantastică și stiințifico-fantastică

Trilogia de studii despre utopie

  • Colecționarul de insule (Ed. Cartea Românească, 1981),
  • Insulele fericite (Ed. Cartea Românească, 1986),
  • O insulă în spațiu (Ed. Cartea Românească, 1991).

Almanahul Anticipația

Poezie

  • "Scări la stele" (1965) - versuri intelectualiste

Teatru

  • "Simpaticul Charlie". Piesa de teatru a apărut în 1961 în revista Teatru din București și a văzut lumina rampei în același an la Teatrul Evreiesc de Stat din Iași.[4]
  • Femeia cosmică, CPSF #244 / 15.01.1965

Benzi desenate

Premii

  • Premiul Uniunii Scriitorilor, în 1967.[5]

Note

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g Șerbănescu, Mircea, Mic dicționar al literaturii științifico-fantastice românești în revista Paradox nr. 4 din 1980, pag. 21
  3. ^ „Comunitatea Evreiască din România: Personalități din străinătate (originari din România)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Scriitorul Horia Aramă nu mai este..., în Bună dimineața, Israel! - Nr. 439, vineri 2 noiembrie 2007
  5. ^ „Realitatea Evreiască - Nr. 306-307 (1106-1107) - 28 octombrie - 25 noiembrie 2008” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Bibliografie

Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot