Fregată

În lumea de astăzi, Fregată a căpătat o mare importanță și interes, generând numeroase discuții și cercetări în diferite domenii. De la apariția sa, Fregată a avut un impact semnificativ asupra societății, economiei, culturii și științei, printre alte aspecte. De-a lungul anilor, Fregată a evoluat și s-a adaptat la diferitele nevoi și cerințe ale contextului actual, jucând un rol crucial în dezvoltarea și transformarea diferitelor sectoare. Acesta este motivul pentru care este relevant să analizăm și să înțelegem în detaliu impactul și domeniul de aplicare al Fregată astăzi, precum și implicațiile sale viitoare.

Pentru alte sensuri, vedeți Fregată (dezambiguizare).
Fregată cu vele din sec. XVII
Fregată modernă clasa Kortenaer

În trecut, prin fregată s-a înțeles o navă de război, velier cu trei catarge, rapidă, dotată cu artilerie puternică, a cărei clasă este intermediară între navă de linie și corvetă. Primele fregate au apărut la începutul secolului al XVI-lea și erau destinate acțiunilor de recunoaștere (de urmărire), pază și de legătură între navele mari. Deplasamentul era de maxim 250 t, lungime de 55 m și viteza de 18 Nd. A fost folosită până în secolul al XVII-lea, când i s-au mărit dimensiunile și a fost transformată în navă de linie.

În prezent, fregata este o navă militară de tonaj mic, manevrabilă și rapidă. Fregatele sunt folosite pentru paza coastei, patrulare și de legătură între navele militare mari, apărarea convoaielor, sprijinirea debarcărilor. Deplasamentul unei fregate moderne este de ordinul a 5000 tdw și nava este similară unui distrugător. Are la bord armament antiaerian (tunuri și rachete) și antisubmarin.

Note

  1. ^ Ilie Manole, Gh. Ionescu - Dicționar marinăresc, Ed. Albatros, București, 198
  2. ^ Florin Marcu Marele dicționar de neologisme (MDN), București: Editura Saeculum, 2000

Vezi și

Legături externe