Esdra Alhasid | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Silistra, Regatul Bulgariei |
Decedat | octombrie 2005 (93 de ani) București, România |
Ocupație | traducător |
Modifică date / text |
Esdra Alhasid sau Ezra Alhasid (n. 5 februarie 1912, Silistra - d. octombrie 2005, București) a fost un traducător și scriitor evreu român, hispanist, care a îndeplinit în ultimii săi ani de viață funcția de președinte al micii comunități spaniole rămase în București.
Esdra Alhasid s-a născut într-o familie de evrei de rit spaniol, vorbitori ai limbii iudeo-spaniole, judezmo (sau ladino), originari din Edirne (Adrianopol), Turcia europeană. El a copilărit la Silistra, unde a învățat să vorbească, în afară de ladino și româna, pe atunci limba oficială a regiunii, și turca și bulgara.
La 17 ani s-a stabilit la București, unde locuia o soră a sa. A urmat studii economice și a lucrat în timpul regimului comunist la Editura muzicală. S-a căsătorit cu sora Amaliei Ruckenstein, viitoarea soție a șef-rabinului Moses Rosen, cu care a avut un fiu, Ramon.
Alhasid s-a distins prin contribuția sa la difuzarea literaturii și culturii spaniole și latino-americane în România, printr-un mare număr de traduceri de cărți de beletristică și de non-ficțiune, între care biografii de muzicieni, eseuri, cărți de istorie. A tradus lucrări și în domeniul culturii și istoriei evreilor de rit spaniol.
Alhasid a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Martinez Estrada, Jorge Luis Borges, Gabriel Garcia Marquez, Alejo Carpentier, Vicente Blasco Ibanez („Cei patru cavaleri ai Apocalipsului” 1979, 1992, „Rafael și Maria”, 1979, „Gabriel Luna” 1989, „Catedrala” 1993), José Ortega y Gasset, Fernando Alegria („Caballo de copas” - „Campionul” 1992), Mariano Azuelo (Mexic) („Cei din vale”, 1969), Clarin („Unicul său fiu”, 1993) etc.