În acest articol va fi abordată subiectul Ernest de Austria, care a generat un mare interes în societatea actuală. De-a lungul istoriei, Ernest de Austria a fost subiect de dezbatere și analiză, stârnind curiozitatea cercetătorilor, a cadrelor universitare și a oamenilor în general. De la origini și până în prezent, Ernest de Austria a jucat un rol important în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi, influențând modul în care percepem lumea din jurul nostru. Prin acest articol, vom căuta să investigăm diferitele fațete ale Ernest de Austria, explorând impactul său în diferite domenii și relevanța sa astăzi.
Arhiducele Ernest de Austria | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Viena, Monarhia Habsburgică |
Decedat | (41 de ani) Bruxelles, Țările de Jos Spaniole(d) |
Înmormântat | Catedrala Sf. Michael și Sf. Gudula |
Părinți | Maximilian al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman Maria a Spaniei |
Frați și surori | Ana de Austria Elisabeta de Austria Margareta de Austria Maximilian al III-lea, Arhiduce al Austriei Venceslau de Austria Rudolf al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman Matia I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman Albert al VII-lea, Arhiduce de Austria |
Ocupație | politician |
Locul desfășurării activității | Bruxelles (–) |
Limbi vorbite | limba germană |
Activitate | |
Premii | Ordinul Lâna de Aur în grad de cavaler |
Modifică date / text |
Arhiducele Ernest de Austria (germană Ernst von Österreich; 15 iunie 1553 – 20 februarie 1595) a fost nobil austriac, al doilea fiu al lui Maximilian al II-lea, împărat romano-german și a Mariei a Spaniei.
Născut la Viena, a fost educat cu fratele său Rudolf (viitorul împărat Rudolf al II-lea) la curtea Spaniei. În 1573 și 1587 a fost candidat pentru tronul Poloniei. Începând cu anul 1576, a fost guvernator în arhiducatul de Austria, unde a promovat contrareforma. În 1590 a devenit guvernator al Austriei Interioare ca regent pentru tânărul său văr, Ferdinand, și în perioada 1594-1595 a servit ca guvernator al Țărilor de Jos Spaniole.
A murit la Bruxelles în 1595.
|