Comis
În lumea de astăzi, Comis este un subiect extrem de relevant, care a captat atenția persoanelor de toate tipurile. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi până la impactul său asupra societății în general, Comis a generat dezbateri constante și a condus căutarea soluțiilor inovatoare. Cu o abordare multidisciplinară, acest articol urmărește să exploreze diferitele aspecte legate de Comis, oferind o viziune cuprinzătoare și actualizată asupra acestui subiect. Prin analiza diferitelor studii de caz, se urmărește să ofere cititorului o viziune globală și critică care să permită o mai bună înțelegere a importanței Comis în lumea de astăzi și a posibilelor sale implicații pentru viitor.
Comisul era un titlu de dregător în Evul Mediu românesc.
Conform opului Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, comisul cel mare (echivalent: mai marele grajdurilor) avea „sub supravegherea sa toate grajdurile domnești, hamurile cailor, pe slugile lor, pe potcovari și pe rotari”. El se număra printre boierii de divan din întâia stare, încasa de la fiecare moară de apă, la fiecare trei ani o dajdie pentru folosul său personal. Tot Cantemir scria despre comisul al doilea, dregător care era locțiitorul comisului cel mare, având printre îndatoriri vegherea grajdurilor domnești și înseuarea calului domnului când acesta dorea să călărească. Comisul al treilea avea îndeletniciri identice cu al doilea.
Echivalentul latin în actele oficiale era agazonum magister sau supremus stabuli praefectus.
Note
- ^ Stoicescu, Nicolae (), Dicționar al Marilor Dregători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-XVII, București: Editura enciclopedică română, p. 8
- ^ a b Cantemir, Dimitrie (), Descrierea Moldovei, București-Chișinău: Editura „Litera Internațional”, p. 116
- ^ Cantemir, Dimitrie (), Descrierea Moldovei, București-Chișinău: Editura „Litera Internațional”, p. 119-120
- ^ Elemente lexicale alogene în latina documentelor de cancelarie din Moldova; note la p. 111
| |||||||||||||||
