Bufonul Don Ioan de Austria

În lumea de astăzi, Bufonul Don Ioan de Austria a devenit un subiect de mare relevanță și dezbatere în diferite domenii. Importanța Bufonul Don Ioan de Austria a crescut în ultimii ani, trezind interesul experților și profesioniștilor din diferite discipline. Pe măsură ce Bufonul Don Ioan de Austria continuă să atragă atenția, este crucial să înțelegem impactul său asupra societății și să explorați potențialele implicații pe care le are la nivel global. În acest articol, vom aprofunda în sensul și importanța lui Bufonul Don Ioan de Austria, analizând relevanța acestuia în diferite contexte și oferind o viziune amplă asupra influenței sale astăzi.
Bufonul Don Ioan de Austria
Descriere generală
ArtistDiego Velázquez
Datare1632-1633
Materialeulei pe pânză
Genportret[1]  Modificați la Wikidata
Dimensiuni210 × 124,5 cm
AmplasareMuzeul Prado, Madrid, Spania
ColecțieMuzeul Prado[1]  Modificați la Wikidata

Bufonul numit Don Ioan of Austria este o pictură realizată în ulei pe pânză de către artistul spaniol Diego Velázquez în perioada 1632-1633. Acesta reprezintă portretul bufonului Don Ioan de Austria. Acum se află în muzeul Prado din Madrid. Subiectul său a fost un bufon aflat la curtea lui Filip al IV-lea al Spaniei, din 1624 până în 1654, care a apărut în comediile curții în fața unor personaje importante ale acesteia. Numele real al personajului nu este cunoscut, dar a ajuns să fie poreclit după Ioan al Austriei, fiul lui Carol al V-lea, cunoscut pentru victoria sa la Lepanto. Este prezentat îmbrăcat în haina unui general, este înconjurat de căști abandonate, armuri și arme și cu un fragment dintr-o scenă de luptă de la Lepanto în fundal.

A fost realizat în Torre de la Parada, o logie de vânătoare de la marginea Madridului, în Sierra de Guadarrama, lângă El Pardo. În jurul anilor 1635-40, această logie a fost unul dintre principalele proiecte arhitecturale ale lui Filip al IV-lea, deoarece a fost un mare susținător al vânătoarii, care dorea să se odihnească în timpul lung petrecut pentru această distracție. Celelalte case ale sale au fost Palacio del Buen Retiro (1701-16), Palatul Regal din Madrid (1772-1816) și Real Academia de Bellas Artes de San Fernando (1816-1827), înainte de a fi mutată în cele din urmă la Prado în 1827.

Bibliografie