În lumea de astăzi, Boz, Alba este un subiect extrem de relevant, care a generat dezbateri și discuții ample în societate. De la apariția sa, Boz, Alba a captat atenția oamenilor din diferite domenii și a făcut obiectul analizei și reflecției experților în domeniu. Impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, atât individual, cât și colectiv, a generat un interes din ce în ce mai mare pentru înțelegerea implicațiilor și consecințelor sale. În acest articol, vom explora diferitele dimensiuni ale Boz, Alba, analizând evoluția acestuia, provocările și oportunitățile sale, precum și posibilele sale implicații în viitor.
Boz | |
— sat — | |
Biserica evanghelică fortificată (monument istoric) | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 45°56′53″N 23°48′14″E / 45.94806°N 23.80389°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Alba |
Comună | Doștat |
Prima atestare | 1290 |
Altitudine | 306 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 424 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 517276 |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Boz (mai demult, Buzdu; în dialectul săsesc Buss, Bus, în germană Bußd, Bussd, Bussendorf, în maghiară Buzd) este un sat în comuna Doștat din județul Alba, Transilvania, România.
În trecut a fost o comună de sine stătătoare, în cadrul plasei Miercurea Sibiului.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unii locuitori sași din Boz au fost recrutați în trupe germane pentru a merge pe frontul din Rusia. La plecare, ei au scris pe trenul care urma să îi ducă pe front următorul avertisment: "Stalin, apără-ți mustața! Vin bozenii!" Ca urmare a acordului cu URSS, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial statul român a permis deportarea în lagăre de muncă a propriilor cetățeni de etnie germană, ca reparații de război. Din satul Boz, ca și din celelalte localități izolate din Ardeal, au fost deportați, împotriva acordurilor în vigoare și a practicilor vremii, și tinerii cu vârste sub 18 ani și mame cu copii foarte mici. Mulți dintre ei nu s-au mai reîntors, pierind în deportare.
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.213 locuitori, dintre care 633 români, 541 germani, 33 țigani, 5 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 539 luterani, 377 ortodocși, 291 greco-catolici, 12 baptiști ș.a.
În localitate se găsește o biserică evanghelică-luterană fortificată, din anul 1523.
|