Boz, Alba

În lumea de astăzi, Boz, Alba este un subiect extrem de relevant, care a generat dezbateri și discuții ample în societate. De la apariția sa, Boz, Alba a captat atenția oamenilor din diferite domenii și a făcut obiectul analizei și reflecției experților în domeniu. Impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, atât individual, cât și colectiv, a generat un interes din ce în ce mai mare pentru înțelegerea implicațiilor și consecințelor sale. În acest articol, vom explora diferitele dimensiuni ale Boz, Alba, analizând evoluția acestuia, provocările și oportunitățile sale, precum și posibilele sale implicații în viitor.

Pentru alte sensuri, vedeți Boz (dezambiguizare).
Boz
—  sat  —
Biserica evanghelică fortificată (monument istoric)
Biserica evanghelică fortificată (monument istoric)
Boz se află în România
Boz
Boz
Boz (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°56′53″N 23°48′14″E ({{PAGENAME}}) / 45.94806°N 23.80389°E

Țară România
Județ Alba
Comună Doștat

Prima atestare1290

Altitudine306 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total424 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal517276

Prezență online

Boz (mai demult, Buzdu; în dialectul săsesc Buss, Bus, în germană Bußd, Bussd, Bussendorf, în maghiară Buzd) este un sat în comuna Doștat din județul Alba, Transilvania, România.

Istoric

În trecut a fost o comună de sine stătătoare, în cadrul plasei Miercurea Sibiului.

Istorisiri locale

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unii locuitori sași din Boz au fost recrutați în trupe germane pentru a merge pe frontul din Rusia. La plecare, ei au scris pe trenul care urma să îi ducă pe front următorul avertisment: "Stalin, apără-ți mustața! Vin bozenii!" Ca urmare a acordului cu URSS, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial statul român a permis deportarea în lagăre de muncă a propriilor cetățeni de etnie germană, ca reparații de război. Din satul Boz, ca și din celelalte localități izolate din Ardeal, au fost deportați, împotriva acordurilor în vigoare și a practicilor vremii, și tinerii cu vârste sub 18 ani și mame cu copii foarte mici. Mulți dintre ei nu s-au mai reîntors, pierind în deportare.

Demografie

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.213 locuitori, dintre care 633 români, 541 germani, 33 țigani, 5 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 539 luterani, 377 ortodocși, 291 greco-catolici, 12 baptiști ș.a.

Monumente

În localitate se găsește o biserică evanghelică-luterană fortificată, din anul 1523.

Imagini

Note

  1. ^ Conform relatărilor localnicilor supraviețuitori. Date, interviuri, documente care confirmă această practică se regăsesc și în lucrarea "Die Emigration der Siebenbürger Sachsen" (Weber et al., Westdeutscher Verlag, Wiesbaden, 2003).
  2. ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 410.
  3. ^ Idem, pag. 726.

Vezi și

Legături externe