În acest articol vom explora Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca, un subiect de mare relevanță astăzi, care afectează diverse domenii de studiu și care a generat un interes larg în comunitatea academică și în societate în general. Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca reprezintă un punct crucial pentru înțelegerea funcționării diferitelor fenomene, din perspectivă istorică, științifică, socială sau culturală. Printr-o analiză detaliată, vom examina fiecare aspect relevant al Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca, explorând implicațiile acestuia, evoluția sa în timp, precum și posibilele soluții sau abordări pentru a aborda această provocare. Acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare, critică și reflexivă despre Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca, într-un efort de a oferi cunoștințe și de a genera o dezbatere informată pe acest subiect important.
Bastionul Croitorilor din Cluj | |
Vedere de pe strada Baba Novac | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 46°46′05″N 23°35′50″E / 46.7681°N 23.5973°E |
Localitate | Cluj-Napoca |
Județ | Cluj |
Țara | România |
Adresa | Str. Baba Novac 35, municipiul Cluj-Napoca |
Edificare | |
Data începerii construcției | secolul XV |
Data finalizării | secolul XV |
Clasificare | |
Cod LMI | CJ-II-m-A-07271 |
Modifică date / text |
Bastionul Croitorilor (în maghiară Bethlen bástyája, alternativ Szabók bástyája, în trad. „Bastionul Bethlen” sau „Bastionul Croitorilor”) este unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate a Clujului și care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost finanțat de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de apărare a fost finanțat de altă breaslă (croitori, cizmari, curelari, funari, olari, rotari, săpunari, tâmplari, zidari, etc).
Bastionul reprezintă colțul de sud-est al cetății medievale ridicate începând cu secolul al XV-lea (este amintit deja în anul 1475). Între anii 1627-1629, în perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actuală. Este construit din piatră dăltuită, zidurile masive păstrând încă lăcașurile de tragere. Spre nord se mai păstrează încă o bucată din zidul de piatră cu creneluri și drumul de strajă pe zid.
A fost denumit după breasla croitorilor din Cluj, care l-a întreținut și a avut obligația pazei orașului în acel punct, fiind singurul bastion din Vechea Cetate a Clujului care s-a păstrat integral.
După Bătălia de la Mirăslău Baba Novac și preotul Saski au fost prinși, judecați și executați în cetatea Clujului pentru trădare. În apropierea bastionului a fost expus, în 1601, trupul tras în țeapă al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul. În amintirea lui Baba Novac a fost ridicată în 1975 Statuia lui Baba Novac, operă a sculptorului Virgil Fulicea.
Bastionul a fost restaurat în anul 1924 și transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice. O altă restaurare a avut loc în 1959. În perioada 2007-2009, după două decenii de paragină, bastionul a fost din nou restaurat, iar în prezent găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o sală de conferințe și spații expoziționale.
|