În articolul de astăzi vom vorbi despre Abd ar-Rahman al III-lea, un subiect care a generat un mare interes în ultima vreme. Abd ar-Rahman al III-lea este un subiect care ridică dezbateri și controverse, deoarece are perspective multiple și opinii contradictorii. Pe parcursul acestui articol vom explora diferite aspecte legate de Abd ar-Rahman al III-lea, analizând impactul acestuia asupra societății, evoluția sa în timp și relevanța sa în contextul actual. În plus, vom aprofunda în posibilele implicații ale Abd ar-Rahman al III-lea și diferitele poziții care există în această problemă. Citiți mai departe pentru a afla tot ce trebuie să știți despre Abd ar-Rahman al III-lea!
Abd ar-Rahman III. | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Córdoba, Andaluzia, Spania |
Decedat | (70 de ani) Córdoba, Andaluzia, Spania |
Înmormântat | Alcázar de los Reyes Cristianos |
Părinți | Muzna |
Copii | Al-Hakam II Abu al-Mutarrif al-Mughira |
Religie | Islamul sunit islam |
Ocupație | politician |
Activitate | |
Rude | Abdullah ibn Muhammad al-Umawi |
Modifică date / text |
Abd ar-Rahman al III-lea (în arabă: عبد الرحمن الثالث) a fost un emir (n. 7 ianuarie 891, Cordoba - d. 15 octombrie 961, Medina Azahara) și primul calif (929-961) al Cordobei, în Spania.
„Am domnit mai bine de cincizeci de ani în victorie și pace, iubit de supuși, temut de dușmani și respectat de aliați. Bogățiile și onorurile, puterea și plăcerea au venit la cuvântul meu, nicio binecuvântare de pe pământ nelipsind pentru fericirea mea. În această situație, am numărat cu grijă zilele de bucurie pură și adevărată care mi-au fost hărăzite: au fost paisprezece. O, omule, nu te încrede în lumea de azi!”
Abd ar-Rahman al III-lea este cel de-al optulea emir omeyad, fiind cel de-al șaptelea descendent din Abd ar-Rahman.
A restabilit unitatea statului și a încurajat arta și știința. Abd ar-Rahman III reprezintă apogeul civilizației maure, fiind „un domnitor, luptător și cârmuitor de același nivel cu, de exemplu, Napoleon Bonaparte” după aprecierea lui Hervás Javega. Deși în timpul domniei sale războiul a fost aproape necontenit, Spania maură a atins punctul său culminant în ce privește puterea și cultura. Iar începutul lui 929 marchează schimbarea de la emirat la califat: Abd ar-Rahman al III-lea se declară el însuși calif (prinț al credincioșilor, apărător al credinței și altele), fiind astfel de același rang și nemaifiind supus califului abbasid din Bagdad.