1934

1934 (MCMXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

• 1 ianuarie: Alcatraz devine închisoare federală.
• 2 ianuarie: Se organizează funeralii naționale prim-ministrului, Ion Gheorghe Duca.
• 3 ianuarie: Gheorghe Tătărescu este numit prim-ministru, care va guverna până la 28 decembrie 1937.
• 4 ianuarie: La conducerea PNL este ales Dinu I.C. Brătianu până în 1947.
• 5 ianuarie: S-a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu.
• 25 ianuarie: La București se desfășoară vizita Regelui Boris al III-lea al Bulgariei și a Reginei Ioana.

• 9 februarie: Pact balcanic între Iugoslavia, România, Turcia și Grecia, pentru garantarea frontierelor și prevenirea presiunilor germane și ruse.
• 23 februarie: Léopold III devine rege al Belgiei.

• 5 aprilie: Este înființată legația României de la Buenos Aires.
• 23 aprilie: În prezența Regelui Carol al II-lea, este inaugurat Palatul Telefoanelor.
• 29 aprilie: Regele Carol al II-lea aprobă unele dintre punctele programului legionar (desființarea partidelor, a parlamentului etc).

• 9 iunie: În urma convorbirilor purtate între cei doi miniștri de externe și a schimbului de scrisori între Nicolae Titulescu și Maxim Litvinov, în numele celor două guverne, au fost stabilite relații diplomatice între România și URSS.
• 9 iunie: Personajul de desene animate, Donald Duck, creat de Walt Disney, debutează pe ecrane în filmul "Găinușa cea înțeleaptă".
• 12 iunie: La Londra au fost inaugurate trecerile de pietoni.
• 14 iunie: Are loc prima întâlnire dintre Adolf Hitler și Benito Mussolini, la Veneția.
• 20 iunie: Vizita de două zile în România a ministrului de externe francez, Louis Barthou.
• 30 iunie: În Germania Nazistă se desfășoară masacrul împotriva liderilor grupărilor politice rivale (Noaptea cuțitelor lungi).

• 5-12 august: Se desfășoară prima ediție a turului ciclist al României. Câștigător bulgarul Marin Nicoloff.
• 19 august: După moartea președintelui Paul von Hindenburg, Adolf Hitler devine președinte al Reich-ului în urma unui referendum, cu 89% din voturi.

• 9 octombrie: La Marsilia este asasinat Regele Alexandru al Iugoslaviei împreună cu ministrul de externe francez, Louis Barthou, de către membri ai organizației fasciste croate Ustașa.
• 15 octombrie: Se desființează Republica Sovietică Chineză.

• 1 decembrie: Asasinarea la Leningrad a secretarului Comitetului Central al Partidului Comunist sovietic, Serghei Kirov. Stalin profită de această ocazie pentru a declanșa o vastă epurare a cadrelor de partid suspectate de opoziție față de regim. Grigori Zinoviev și Lev Kamenev sunt primele victime.
• 3 decembrie: A fost înființat, la București, Spitalul de Urgență, actualul Spital de Urgență Floreasca.
• 9 decembrie: Dinu Lipatti primește Premiul de compoziție „George Enescu” pentru suita simfonică „Șătrarii”.
• 27 decembrie: Persia devine Republica Islamică Iran.

• februarie: În Lituania sunt interzise toate partidele.
• iulie: România: Se constituie organizația de masă Amicii URSS, creată de Petre Constantinescu-Iași. A fost activă până la 25 noiembrie 1934.
• Se înființează Banca Națională a Canadei.

• 1934-1947. Apare la București Revista Fundațiilor Regale, publicație lunară finanțată din fondurile Casei Regale.
• Agatha Christie publică Crima din Orient Express.
• Constantin Noica publică Mathesis sau bucuriile simple.
• Dumitru Roșca publică Existența tragică. Încercare de sinteză filosofică.
• Emil Cioran publică Pe culmile disperării.
• Henry Miller publică Tropicul Cancerului.
• Lucian Blaga publică Censura transcendentă.
• Petre Negulescu publică Geneza formelor culturii.
• Tudor Vianu publică Estetica, Volumul I.

• 
  Gheorghe Dinică, actor român de film, teatru, TV și interpret de romanțe
• 
  Alan Bates, actor britanic de film
• 
  Iuri Gagarin, cosmonaut sovietic
• 
  Ion Vianu, medic psihiatru și scriitor român

• 1 ianuarie: Gheorghe Dinică, actor român de film, teatru, TV și interpret de romanțe (d. 2009)
• 4 ianuarie: Rudolf Schuster, al 2-lea președinte al Slovaciei (1999-2004)
• 9 ianuarie: Mircea Tomuș, scriitor român (d. 2022)

• 1 februarie: Nicolae Breban, scriitor român
• 15 februarie: Niklaus Wirth, programator elvețian (d.2024)
• 17 februarie: Alan Arthur Bates, actor britanic de film (d. 2003)
• 18 februarie: Adina Caloenescu, artist plastic român (d. 2011)

• 9 martie: Iuri Alekseevici Gagarin, cosmonaut sovietic (d. 1968)
• 20 martie: David Malouf, scriitor australian

• 3 aprilie: Jane Morris Goodall, specialistă britanică în primatologie
• 15 aprilie: Ion Vianu, medic psihiatru și scriitor român (d.2024)
• 24 aprilie: Shirley MacLaine (n. Shirley MacLean Beaty), actriță americană de film

• 12 mai: Lucian Raicu, critic literar român (d. 2006)
• 30 mai: Aleksei Leonov, cosmonaut rus (d. 2019)

• 3 iunie: Andi Andrieș, poet și dramaturg român (d. 2010)
• 6 iunie: Albert al II-lea al Belgiei (n. Albert Félix Humbert Théodore Christian Eugène Marie), rege al Belgiei (1993-2013)
• 11 iunie: Henrik, Prinț Consort al Danemarcei (n. Henri Marie Jean André de Laborde de Monpezat), (d. 2018)
• 15 iunie: Matei Călinescu, critic și teoretician literar român (d. 2009)
• 20 iunie: Cornel Țăranu, compozitor, dirijor și profesor universitar român (d. 2023)
• 21 iunie: Mihail Cibotaru, prozator și publicist din Republica Moldova (d. 2021)

• 
  Sydney Pollack, actor, producător și regizor american, laureat al Premiului Oscar
• 
  Giorgio Armani, designer vestimentar italian
• 
  Leopoldina Bălănuță, actriță română de film, teatru, televiziune, scenă, radio și voce
• 
  Pratibha Kumari Patil, politiciană și activistă indiană, al 12-lea președinte a Indiei

• 1 iulie: Sydney Pollack, actor, producător și regizor american, laureat al Premiului Oscar (1985), (d. 2008)
• 11 iulie: Giorgio Armani, designer vestimentar italian

• 22 august: Norman Schwarzkopf, comandant și general de armată american în Războiul din Vietnam (d. 2012)

• 20 septembrie: Sophia Loren (n. Sofia Villani Scicolone), actriță italiană de film
• 20 septembrie: Marian Hudac, actor român de film și teatru (d. 1996)
• 24 septembrie: Maria Pia de Bourbon-Parma, fiica regelui Umberto al II-lea al Italiei
• 27 septembrie: Boris Marian, scriitor rusofon din Republica Moldova, fost disident sovietic
• 28 septembrie: Brigitte Bardot (Brigitte Anne-Marie Bardot), actriță franceză de film

• 4 octombrie: Mircea Albulescu (n. Iorgu Constantin V. Albulescu), actor român de teatru și film (d. 2016)
• 7 octombrie: Ulrike Meinhof, teroristă germană (d. 1976)
• 12 octombrie: Alexandru Zub, istoric român, membru corespondent al Academiei Române
• 20 octombrie: Împărăteasa Michiko, soția împăratului Akihito al Japoniei
• 27 octombrie: Sanda Toma, actriță de origine română (d. 2022)

• 9 noiembrie: Carl Edward Sagan, astronom și astrobiolog american (d. 1996)
• 12 noiembrie: Charles Manson, liderul cultului Familia și criminal american (d.2017)

• 5 decembrie: Joan Didion, scriitoare americană (d. 2021)
• 10 decembrie: Leopoldina Bălănuță, actriță română de film, teatru, televiziune, radio, scenă și voce (d. 1998)
• 19 decembrie: Pratibha Kumari Patil, politiciană și activistă indiană, al 12-lea președinte a Indiei (2007-2012)
• 20 decembrie: George Apostu, sculptor român (d. 1986)
• 27 decembrie: Larisa Semionovna Latînina (n. Larîsa Semenivna Dîrii), atletă sovietică

• 
  Ioan Cantacuzino, medic și microbiolog român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală
• 
  Marie Curie, savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată al Premiului Nobel pentru ambele domenii științifice diferite (fizică și chimie)
• 
  Paul von Hindenburg, militar și politician german, al 2-lea președinte al Republicii de la Weimar
• 
  Cincinat Pavelescu, poet și epigramist român

• 14 ianuarie: Ioan Cantacuzino, 71 ani, medic și microbiolog român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală, profesor universitar și membru al Academiei Române (n. 1863)
• 23 ianuarie: László Székely, 56 ani, arhitect maghiar (n. 1877)
• 29 ianuarie: Fritz Haber, 65 ani, chimist german, laureat al Premiului Nobel (n. 1868)
• 16 februarie: Ștefan Cicio Pop, 68 ani, politician român, ministru de externe (1920), (n. 1865)
• 17 februarie: Albert I al Belgiei (n. Albert Léopold Clément Marie Meinrad), 58 ani, rege al Belgiei (1909-1934), (n. 1875)
• 1 mai: Paul Zarifopol, 59 ani, teoretician literar, istoric, critic literar român (n. 1874)
• 4 iulie: Marie Curie (n. Maria Salomea Skłodowska), 66 ani, savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată al Premiului Nobel pentru ambele domenii științifice diferite (fizică și chimie) (n. 1867)
• 2 august: Paul von Hindenburg (Paul Ludwig Hans Anton von Beneckendorff und von Hindenburg), 86 ani, militar și politician german, al 2-lea președinte al Republicii de la Weimar (1925-1934), (n. 1847)
• 21 august: Ion Rusu Abrudeanu, 63 ani, publicist, om politic, deputat (1920-1930) și senator român (1931-1932), (n. 1870)
• 9 octombrie: Jean Louis Barthou, 72 ani, om politic francez (n. 1862)
• 9 octombrie: Alexandru I al Iugoslaviei, 45 ani, rege al Iugoslaviei (1921-1934), (n. 1888)
• 15 octombrie: Raymond Poincaré, 74 ani, președinte al Franței (1913-1920), (n. 1860)
• 17 octombrie: Santiago Ramón y Cajal, 82 ani, medic spaniol, laureat al Premiului Nobel (1906), (n. 1852)
• 30 noiembrie: Cincinat Pavelescu, 62 ani, poet și epigramist român, autor de romanțe, lieduri, cantilene, serenade și madrigale (n. 1872)
• 1 decembrie: Serghei Kirov (n. Serghei Mironovici Kostrikov), 48 ani, revoluționar bolșevic, lider comunist sovietic (n. 1886)
• Nicolae Sinescu, General din Primul Război Mondial(n. 1865)(d. nedatat)

• Fizică: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Chimie: Harold Clayton Urey (SUA)
• Medicină: George Hoyt Whipple, George Richards Minot, William Parry Murphy (SUA)
• Literatură: Luigi Pirandello (Italia)
• Pace: Arthur Henderson (Regatul Unit)

• Listă de conducători de stat din 1934

Materiale media legate de 1934 la Wikimedia Commons